Sunday, December 11, 2011

Rata anuală a inflaţiei a coborât în septembrie la 3,45%, nivelul minim de după 1990


Preţurile de consum au scăzut în septembrie pentru a patra lună consecutiv, pe fondul ieftinirii alimentelor, astfel că inflaţia anuală a coborât la 3,45%, nivelul minim de după 1990, şi a intrat în intervalul ţintit de BNR pentru acest an, reiese din datele publicate marţi de INS, relatează Mediafax.
Guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu, declara săptămâna trecută, la Romania Financial Forum 2011, că rata anuală a inflaţiei a coborât sub 4% în septembrie şi a intrat astfel în ţinta BNR. Banca centrală ţinteşte pentru acest an o inflaţie de 2-4%, dar are o prognoză uşor mai ridicată, de 4,6%.
Economistul şef al BNR, Valentin Lazea, afirma în urmă cu două săptămâni că România are şansă istorică de a reduce inflaţia la niveluri de sub 3% în următorii ani, scenariu posibil dacă politica monetară a băncii centrale va fi sprijinită "în mod ferm" de politicile fiscale şi salariale.
De asemenea, viceguvernatorul BNR Cristian Popa a declarat că rata inflaţiei va reintra în intervalul ţintit până la sfârşitul acestui an şi se va păstra şi anul viitor în apropierea ţintei.
BNR nu a mai atins ţinta de inflaţie din 2006, când rata anuală s-a situat la 4,87%.
Faţă de luna august, preţurile din septembrie au fost cu 0,21% mai mici, în condiţiile în care alimentele s-au ieftinit cu 1,18%, în timp ce preţurile la mărfurile nealimentare au urcat cu 0,2%, iar cele la servicii cu 0,56%.
În categoria mărfurilor alimentare, cea mai mare reducere de preţuri a fost raportată la cartofi, de 35%, dar şi la legume şi conserve de legume, care s-au ieftinit cu 13%.
Alte reduceri importante au mai avut loc la fructe proaspete, cu 5,7%, dar şi la alte legume şi conserve de legume, unde preţurile au coborât cu 5,5%.
La polul opus, o creştere importantă de preţuri a avut loc la ouă, care s-au scumpit cu 5% faţă de luna precedentă.
În ceea ce priveşte mărfurile nealimentare, s-a raportat o majorare cu 1,07% la combustibili, pentru restul produselor preţurile rămânând aproape neschimbate.
Serviciile s-au scumpit în principal pentru transportul feroviar, cu 7,06%, şi apă, canal, salubritate, cu 1,23%.
De la începutul anului, cele mai mari creşteri de preţurile au fost înregistrate de mărfurile nealimentare, cu 4,84%, urmate de cele pentru servicii, cu 3,46%. La alimente, scumpirea a fost mult mai mică, de 1,72%.

Sursa: Inflatia

România, pe locul doi în iulie la rata inflaţiei, după Estonia

România s-a clasat în iulie pe a doua poziţie în Uniunea Europeană, după nivelul ratei anuale a inflaţiei, de 4,9%, cu 0,4 puncte procentuale, sub inflaţia anuală a Estoniei, în condiţiile în care cea din UE a fost de 2,9%, arată datele publicate astăzi de Eurostat, relatează NewsIn.
Pe locul al treilea s-a clasat Lituania, cu o inflaţie anuală de 4,6%.
Cele mai mici rate anuale ale inflaţiei s-au înregistrat în iulie în Irlanda (1%), Slovenia (1,1%) şi Suedia (1,6%).
România s-a clasat pe prima poziţie în UE după creşterea medie a inflaţiei din intervalul iulie 2010 - iunie 2011 faţă de precedentele 12 luni - indicator care determină stabilitatea preţurilor în rapoartele de convergenţă ale Comisiei Europene către Consiliul European. Astfel, inflaţia din România a fost de 7,6%, urmată de Estonia, cu 4,9% şi Grecia, cu 4,3%, conform datelor Eurostat.
În zona euro, inflaţia anuală a scăzut de la 2,7% în iunie la 2,5% în iulie, iar în blocul comunitar, rata anuală a inflaţiei a ajuns la 2,9%, de la 3,1% în iunie.
Institutul Naţional de Statistică a anunţat în 10 august că preţurile de consum din România au crescut în iulie în medie cu 4,85% faţă de nivelul din iulie 2010.


sursa: Locul 2 la rata inflatiei

Inflaţia din România se apropie de media din Uniunea Europeană




Rata anuală a inflaţiei în Uniunea Europeană (UE)  a crescut în luna septembrie cu 0,4% faţă de august, în timp ce inflaţia în zona euro a crescut cu 0,5% faţă de luna precedentă, relatează Agerpres, citând Oficiul European de Statistică (Eurostat).
În septembrie, rata inflaţiei în UE a fost de 3,3% , faţă de 2,9% în august, iar, în zona euro, rata  inflaţiei în această lună a fost de 3% (faţă de 2,5% în august).
În luna iulie 2011, ţările cu cea mai ridicată rată anuală a inflaţiei au fost Estonia (5,4%), Lituania (4,7%), Marea Britanie, Letonia (4,5%), Ungaria (3,7%), România şi Polonia (3,5%). La polul opus se situează Irlanda (1,3%), Suedia (1,5%) şi Cehia (2,1%).
Comparativ cu luna august 2011, rata anuală a inflaţiei a scăzut în şapte state membre (inclusiv în România), a rămas stabilă în cinci state şi a crescut în 14 ţări.
România se situează în continuare pe primul loc în UE atunci când este vorba de creşterea medie a preţurilor pe total în ultimele 12 luni, cu un avans de 6,9%, urmată de Estonia (5,2%). La polul opus se situează Irlanda (0,6%), Suedia (1,6%), Cehia şi Slovenia (1,9%).
Potrivit datelor prezentate de Institutul Naţional de Statistică (INS), rata anuală a inflaţiei a scăzut, în septembrie, la 3,45% de la 4,25%, nivel consemnat în luna august a acestui an. Septembrie este a patra lună consecutiv în care România consemnează deflaţie, scăderea preţurilor fiind de 0,21% faţă de luna august, pe fondul ieftinirii cu 1,18% a mărfurilor alimentare. În acelaşi timp, tarifele serviciilor au urcat cu 0,56, iar preţurile mărfurilor nealimentare au crescut cu 0,24%.

 Sursa: Inflatia din Romania

Mugur Isarescu: Inflatia e mica, rezervele sunt mari, dar avem si vesti proaste

"Avem si stiri bune si rele. Cele rele sunt ca nu se pierde nicio ocazie in discursul public dar absolut niciuna ca sa nu se discute despre majorari de preturi. Ca e vorba de cate un interes al vreunui producator care isi face loc la televiziune sau de altceva. Toate acestea arata neincredere", a declarat guvernatorul Mugur Isarescu in cadrul unui simpozion privind inflatia.

  • Datele din acest domeniu al inflatiei arata mult mai bine.
  • Indicele preturilor de consum il avem in limitele marjelor tintite si s-ar putea ca in decembrie sa fie mai mica decat tinta.
  • Cursul de schimb s-a aratat destul de stabil, in ciuda tensiunilor din zona euro care au depreciat monedele tarilor din jur.
  • Rezervele BNR se mentin la un nivel inalt, chiar peste nivelul optim.
  • As spune ca si dobanzile nu dezamagesc, chiar daca ar putea arata mai bine.
  • Daca ne jucam cu luna de baza datele ar putea fi oricum interpretate.
  • Criza a adus tensiuni si pe aceasta piata.
  • Nici privind creditul in lei nu sunt pesimist asa cum este presa.



    Sursa: News

Inflația

Inflația este un dezechilibru major prezent în economia oricărei țări, reprezentat de o creștere generalizată a prețurilor și de scăderea simultană a puterii de cumpărare a monedei naționale.
Inflația este un indicator final, care arată la sfârsit de an fiscal dacă politicile guvernamentale monetare, fiscale, legislative, etc., alături de politicile Băncii Centrale, se coordonează și conduc la o stabilitate a prețurilor de consum.

Cauzele inflației

Principalele cauze ale inflației sunt:
  • inflație prin monedă - emisiunea excesivă de monedă peste oferta reală de bunuri și servicii;
  • inflație prin cerere - excedentul de cerere agregată peste oferta agregată;
  • inflație prin costuri - creșterea costurilor de producție, independent de cererea agregată;
  • inflația importată;
  • inflația prin structuri.

Formele inflației

Formele inflației sunt:
  • inflația târâtoare (sau liniștită) presupune creșterea prețurilor până la max. 3%;
  • inflația moderată -- reprezintă creșterea anuală a prețurilor cu 15-30%. Definiția inflației moderate a fost propusă de către Rudiger Dornbusch, profesor la MIT și Stanley Fischer, primul vice-director executiv al FMI, în 1993;
  • criza inflaționistă -- reprezintă acea perioadă de timp, de cel puțin doi ani, pe parcursul căreia rata anuală a inflației depășește 40%. Definiția crizei inflaționiste a fost propusă de către Michael Bruno și William Easterly, economiști la Banca Mondială, în 1998;
  • inflația rapidă, când ritmul anual de creștere a prețurilor se apropie de 10%;
  • inflația galopantă, când creșterea prețurilor depășește 10% anual;
  • hiperinflația -- reprezintă creșterea prețurilor de peste 50% pe lună. Definiția hiperinflației a fost formulată pentru prima dată de către Phillip Cagan, profesor la Columbia University, în 1956. Hiperinflația începe în luna în care creșterea prețurilor depășește 50% și se termină, dacă rata creșterii prețurilor scade sub 50% și timp de un an se menține sub acest nivel. După alți autori, hiperinflația presupune o rată medie anuală de 1.000% și peste acest nivel.

Măsurarea inflației

  • în mărime absolută - Excedentul de masă monetară peste oferta reală de mărfuri, care dă naștere la un surplus de cerere absolută nominală ce se traduce prin majorări ale prețurilor efective;
  • în expresie relativă - Este raportul între excedentul sau surplusul de monedă (respectiv, de cerere)și oferta reală de bunuri și servicii, în economie, căruia îi corespunde o anumită majorare a prețurilor.
  1. Indicele general al prețurilor IGP;
  2. Indicele prețurilor de consum IPC;
  3. Indicele puterii de cumpărare a banilor IPCB

Măsuri antiinflaționiste

A) Măsuri de reducere a excesului de cerere agregată:
- politică monetară riguroasă, de natură să evite excedentul de monedă în economie;
- politica bugetară a statului, orientată spre reducerea deficitului bugetar, spre menținerea la un nivel a cheltuielilor publice, în perioada respectivă, și spre ridicarea, în anumite limite, a nivelului impozitelor și taxelor, care să frâneze creșterea cererii și a prețurilor;
- politica dobânzilor la creditele acordate, prin care să nu se ajungă la o micșorare artificială a ratei dobânzii și la ieftinirea creditului;
B) Măsuri de stimulare a creșterii ofertei:
- o politică de salarizare corelată cu rezultatele economice obținute prin muncă, prin care să se evite creșterea costurilor medii;
- creșterea capacității de adaptare a aparatului de producție la cerințele pieții;
- stimularea extinderii potențialului de producție, prin investiții de capital în mijloacele de producție performante, prin forța de muncă într-o structură de calificare nouă, inovații, prin creșterea productivității factorilor de producție.

Consecințele inflației

Consecințele inflației sunt: scăderea puterii de cumpărare a populației; redistribuirea veniturilor și avuției; este stimulată înclinația spre consum și este descurajată înclinația spre economisire; inflația avantajează debitorii (in moneda națională); rata dobânzii este influențată de rata inflației.
Consecințele inflației pe care le suportă populația, viața social-economică în ansamblul ei sunt cunoscute sub denumirea de cost al inflației.

Alte concepte

  • Deflația caracterizează situația în care pe termen lung, oferta de bunuri și servicii este mai mare decăt cererea, avănd loc scăderea prețurilor.Este opusul inflației.
  • Inflația caracterizează situația în care pe termen lung, cererea de bunuri și servicii este mai mare decăt oferta, ceea ce determină creșterea prețurilor.
  • Stagflația este caracterizată de stagnarea producției, fără ca masa monetară să se micșoreze, accentuându–se dezechilibrul dintre cerere și ofertă și fenomenul inflație.
  • Slumpflația se caracterizează prin declinul economiei, timp în care producția națională scade iar inflația se manifestă cu intensitate ridicată.